Linda Peitz
Linda Peitz este director de creație, manager de proiect și curator și locuiește la Berlin. Este fondatoarea și directoarea CCCCCOMAe.V. (Curational Collective Connecting Concepts of Communication and Art) din 2020 și curatoare și manager de expoziții la Galeria Ebensperger. În calitate de curator și manager de expoziție la galeria Ebensoperger, cu sediul la Berlin și în Austria, Linda Peitz este responsabilă de programul curatorial al expozițiilor, de legăturile artistice din cadrul galeriei și de reprezentarea galeriei pe scena de artă internațională. În perioada decembrie 2022 și ianuarie 2023, Linda Peitz a fost curatoarea în rezidență în București, în cadrul programului ARAC ART & RESIDENCY.
Arta textilă din București
Linda Peitz
În timpul rezidenței mele la ARAC ART & RESIDENCY în București, m-am concentrat asupra scenei artistice din oraș și m-am întâlnit cu câțiva artiști locali. Rezidența a fost extrem de informativă și chiar mi-a oferit șansa de a aprofunda temele mele de interes, cum ar fi modul în care arta contemporană este conectată cu problematici socio-politice.
Am fost în mod special intrigată de opera artistei româno-americane Megan Dominescu, cu care m-am întâlnit de nenumărate ori, și de felul în care croșetarea covoarelor și tehnicile sale în mediul artei textile îi permit să realizeze cu umor, dar și celeritate, comentarii sociale curajoase, amuzante și pertinente asupra stilului de viață capitalist, așa cum este ilustrat în industria de publicitate și de mass-media. Mă întrebam cum textilele pot fi catalizatoare ale proceselor socioculturale și am putut să intru în detaliile istoriilor de artă textilă în România, atât în arta modernă, cât și cea contemporană.
Arta textilă a fost mereu o cale de a spune o poveste. În mod similar cu ceramica, sticlăria sau arhitectura, a fost considerată mult timp un meșteșug decorativ în loc să fie considerată ca o formă de artă în sine și a fost adeseori asociată mai degrabă cu femeile decât cu bărbații. De la țeserea covoarelor, la artă cu fibre, tapițerie, împletire, broderie și tricotaj, rolul semnificativ societal al textilelor devine des întâlnit în îmbrăcăminte, design, știință și tehnologie. În lucrările lui Megan Dominescu am simțit că situațiile cotidiene cât și cele încărcate politic pot deveni relevante prin folosirea materialelor textile: prin transformarea unui material banal și a unei tehnici tradiționale, practica artistei subimnează prejudecăți și preconcepții.
A fost fascinant să mă apropii de scenele și temele lucrărilor ei prin experiența străzilor și a vieții urbane în București: de la panouri stradale și arhitectura toaletelor publice, la reclamele pentru cluburi și spații de masaj erotic, o parte adeseori ascunsă, dar care face parte din realitatea socială a unui oraș. Dialogul cu artista Megan Dominescu m-a ajutat la fel de bine să înțeleg anumite părți ale istoriei României și a oamenilor ce trăiesc acolo. Către finalul călătoriei mele în București am devenit interesată de a-mi explica activitatea lui Megan într-un context mai larg al istoriei artei. Temele la care vreau să mai lucrez ar fi astfel: cum se poziționează opera ei în istoria artei textile (prin prisma artiștilor contemporani precum Anni Albers și Sheila Hicks)? Ce exemple de artă textilă mai avem în zilele noastre?
